Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Armenia (21 septembrie), comunitatea armeană din România a organizat, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Capitală, Zilele culturii armene (21–23 septem­brie). Cea mai veche comunitate etnică din România, care vieţu­ieşte pe acest pământ ospitalier de un mileniu, a construit şi cele mai vechi lăcaşuri de cult ortodox, cum ar fi bisericile armene din Botoşani (1350) sau Iaşi (1395), iar membrii ei s-au afirmat, de-a lungul vremii, în numeroase şi variate domenii ale vieţii politice, economice, so­ciale şi, mai ales, ştiinţifice şi culturale. Zilele culturii armene au prilejuit o mai bună cu­noaş­tere a istoriei, cul­turii şi tradiţiilor armene, prin intermediul unor expoziţii de pictură pe sticlă, fotografie şi produse de artizanat, standuri de carte, prelegeri şi conferinţe, lansări de c� Publicitate �rţi, proiecţii de film, spectacole de cântece şi dansuri, muzică de jazz şi chiar produse culi­nare. La capitolul pre­legeri şi conferinţe, dl Varujan Vosganian a vorbit despre romanul său de succes „Cartea şoaptelor“, iar dl Ioan Esztegar a conferenţiat despre „Armenopolis – incursiune în istoria comunităţii armene din Gherla“. Conferinţa „Spe­cificul armean în arta universală“ a fost oferită de dl Agop Armand Petrică, iar conferinţa „Interferenţe ale arhitecturii armene în arhitectura româ­nească“ a fost susţinută de prof. dr. arh. Sorin Vasilescu. Lansările de carte au fost momente dintre cele mai atractive. Astfel, publicul vizitator a putut asista la lansarea volumelor „Comerţ şi civilizaţie – drumuri comerciale şi situri patrimoniale UNESCO“ de dr. Simona Condurăţeanu, „500 de ani de tipar armean“ de Mihai Stepan Cazazian şi Arshaluys Paronyan. Albumul „500 de ani de la ctitorirea mănăstirii armene Hagigadar“ (de la Suceava) a fost prezentat de preotul Krikor Holca, iar dna Madeleine Karaca