Constituenta Olandeză, din care face parte şi România, va avea a doua putere de vot de la Fondul Monetar Internaţional, secondând Statele Unite, după lărgirea numărului de membri, prin includerea Belgiei şi Luxemburgului, înţelegere care s-a parafat la Tokyo, la reuniunea de toamnă a FMI şi BM.
Noua Constituentă, care va curpinde 15 ţări, Olanda, Belgia, Ucraina, Israel, România, Bulgaria, Luxemburg, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Cipru, Georgia, Moldova, Armenia, Macedonia şi Muntenegru, (enumerate în ordinea ponderii cotelor şi a puterii de vot), va cumula o putere de vot de 6,59% din total, a doua după SUA, care deţine 16,75% şi înaintea Japoniei, care are 6,23%.
Odată cu introducerea reformei FMI privind cota de deţinere şi drepturile de vot, aprobată în 2010 şi care ar trebui să intre în vigoare la începutul anului viitor, ţările emergente vor primi mai multă putere de decizie în cadrul instituţiei internaţionale. Având însă în vedere componenţa Constituentei Olandeze, este foarte posibil ca puterea de vot să se menţină ridicată şi după reformarea modului de reprezentare şi calcul a cotei individuale.
Înainte de lărgire, Constituenta Olandeză se afla undeva la mijlocul clasamentului privind drepturile de vot cumulate, cu 4,52%.
România a aderat la FMI şi BM în anul 1972 şi a fost încă de atunci membră a Constituentei Olandeze, care îngloba la acea vreme doar cinci state: Olanda, Israel, Cipru, Iugoslavia şi România.
"După 1990, am putut vedea cum, în câţiva ani, numărul ţărilor membre a crescut până la 13. În ciuda acestei extinderi rapide, cu o configuraţie atât de diversă, şi a imenselor transformări produse în toate ţările în ultimele două decenii, Constituenta noastră a rămas remarcabil de stabilă şi a funcţionat bine. De aceea, împărtăşesc punctul de vedere al domnului ministru de Jager (Jan Kees de Jager, ministrul Finanţe
