Pentru specialiştii din domeniul informaticii medicale, săptămâna rezervată conferinţelor anuale de profil organizate de European Federation for Medical Informatics (EFMI) este întotdeauna mai specială. După ce anul trecut acest eveniment s-a desfăşurat la Oslo, în 2012; cei peste 700 de participanţi s-au întâlnit la Pisa, oraşul natal al lui Galileo Galilei, renumit nu numai prin turnul său înclinat, ci şi prin numeroasele monumente prerenascen­tiste. Desfăşurată pe parcursul a trei zile, în opt sesiuni paralele, prin cele peste 250 de prezentări orale, 50 de postere şi 15 work­shopuri, confe­rinţa a acoperit tematic toate aspec­tele acestui do­meniu atât de pro­mi­ţător şi totuşi atât de puţin sprijinit. Titlul conferinţei – „Quality of Life Through Quality of Infor­mation“ – a dorit să sublinieze aportul potenţial al tehnologiei informaţiei pentru creş­terea calităţii actului medical şi, implicit, a calităţii vieţii, prin asigurarea unei informaţii de calitate, corecte, complete şi la timp, strict necesare pentru o decizie medicală optimă. Dar, numeroase rapoarte întocmite mai ales în ultimele două decenii, când, în multe ţări europene, s-a lucrat intens pentru transferul informaţiilor de pe suportul clasic – hârtie („foaia de observaţie“), pe suport electronic (EHR – Electronic Health Record / DES – Dosarul Electronic de Sănătate), au semnalat dese „abateri“ care afectează calitatea informaţiei stocate, pornind de la „nevinovatul“ scris indescifrabil sau date insuficient calificate (de exemplu, nelocalizate temporal), până la cea mai frecventă abatere – date incomplete. De aceea, un loc special l-au ocupat sesiunile privind suportul informatic în elaborarea „ghidurilor“, ce trebuie să conţină nu numai indicaţii terapeutice sau procedurale, ci şi elemente privind informaţiile ce se înregistrează. S-a discutat şi cazul unor ţări în care legislaţia este