Pentru sistemele de sănătate din Europa, criza financiară nu a avut ca efecte numai reducerea bugetelor, temporizarea investiţiilor, introducerea sau creşterea coplăţii, apariţia unor taxe ori restrângerea serviciilor acoperite prin asigurări. Printre consecinţele acesteia se numără, în unele cazuri, şi intensificarea migraţiei personalului medical. La Forumul European de Sănătate Gastein (EHFG) de săptămâna trecută, România a fost unul din exemplele negative în acest sens, apreciindu-se că 2.500 de medici au plecat ca urmare a tăierii cu 25% a salariilor. Iar din datele prezentate periodic de către CMR, de fiecare dată mai alarmante, reiese că, de la accederea în UE, în jur de 13.000 s-au dus să lucreze în străinătate. Am vrut, aşadar, să aflu de la John Dalli, comisarul european pentru sănătate şi consumatori, cum priveşte Comisia Europeană acest fenomen şi ce măsuri întrevede. Iată răspunsul oferit de dsa „Vieţii medicale“, la ultima conferinţă de presă din cadrul EHFG: „Suntem foarte îngrijoraţi de problema migraţiei personalului medical. Am fost marţi (n.n. – la 2 octombrie, pentru lansarea Planului naţional pentru combaterea tuberculozei MDR) în România, iar acesta este unul din subiectele pe care le-am discutat cu Ministerul Sănătăţii şi cu primul ministru, despre îngrijorările serioase pe care le avem asupra migraţiei personalului medical. (…) Comisia încheie acum un studiu cerut de Consiliul Europei, pentru a vedea ce se poate face cu privire la această situaţie. Văd în acest fenomen, o spun public, o inversare a solidarităţii: state membre mai puţin bogate din Europa, precum România, investesc miliarde de euro în dezvoltarea personalului, pe care îl vede apoi braconat de către alte state membre, pierzând investiţia pe care au făcut-o în aceşti oameni şi, din câte mi s-a explicat, punându-i-se propriul sistem sanitar în pericol, ceea ce ridică în