Stadionul USL, acest 23 august de toamnă întârziată, dă adevărata măsură a ridicolului şi a provincialismului.

Apele s-au separat: s-a văzut, la oră de maximă audienţă, cine cu cine. Nu e nici Merkel vreun Mesia, revoltaţii greci îşi au drepta¬tea, e ceva dezgustător în felul în care popularii cu guşă cerşesc austeritatea, li se citeşte în priviri şi marilor vizionari ai proiectului unic european relaxarea pe bani publici la care n-a îndrăznit să spere nici MRU, Elena Băsescu se încăpăţânează, cu aroganţă, să nu existe, ceea ce trebuie că o surmenează grozav şi îi tulbură judecata, iar Traian Băsescu însuşi, dacă ar fi avut decenţă, s-ar fi retras până la capătul timpurilor pe mare, pe ocean, în larg. Însă!

Stadionul USL, acest 23 august de toamnă întârziată, dă adevărata măsură a ridicolului şi a provincialismului. Ponta şi Antonescu: ce cuplu decuplat de la modernitate, ce politicieni incompleţi, mai adecvaţi cu nordul coreean, ce înspăimântătoare discursuri revanşarde şi limitate, câtă risipă de cuvinte mărunte, ce porniri de subalterni melancolici după „Cântarea României". Farfuridi şi Brânzovenescu aspirând la şarmul ticălosului domn Nae Caţavencu. Sunt convins că, în secret, Ponta e îndrăgostit de Băsescu, acest rege de port al şmenului, animalul politic românesc suprem, carevasăzică acela care s-a adaptat cel mai bine la propria mahala.

Şi apoi acest întreg stadion de activişti şi de acoliţi care, evident, nu au fost la muncă miercuri. Şi cum să nu fie zelosul Antonescu, Maiestatea Sa Marele Senator Absent, încoronat rege într-o ţară de chiulangii? Şi ce? Mor din nou Brătienii că a început doctrina să le miroasă a oaie? Banii n-au miros, totul e de vânzare! Adaptaţi-vă prezentul! Aboliţi trecutul, viitorul va fi aproximativ, nu se poate altfel!, rupeţi cu totul de favoriţii demodaţi ai părinţilor-fondatori! Principii, idealuri? Căcăreze, rahat