Deşi liderii europeni s-au pus de acord asupra necesităţii implementării reglementărilor în domeniul bancar şi financiar şi au convenit, de principiu, asupra principiilor uniunii bancare, diferenţele de opinie între "noua" şi "vechea" Europă nu par să-şi găsească rezolvare.
În timp ce Polonia, România sau Cehia se arată în profund dezacord cu măsurile care ar putea duce la crearea unei Uniuni Europene (UE) "cu două viteze", rămâne neclar felul în care, din punct de vedere legal, acestea ar putea fi incluse în mecanismul decizional al zonei euro, dar şi dacă vor primi acordul explicit al Germaniei pentru acordarea de drepturi depline.
Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat recent, în faţa adunării generale a Partidului Popular European (PPE), încrederea într-o Uniune "participativă", care într-o uniune bancară să ofere aceleaşi drepturi tuturor statelor, excluzând varianta unui "al doilea club", iar premierul ceh Petr Necas a avertizat că se va opune oricăror modificări aduse actualului plan pentru uniunea bancară.
La rândul său, europarlamentarul polonez Jacek Saryusz-Wolski a declarat ieri că divizarea UE prin crearea unor mecanisme, instituţii sau bugete destinate exclusiv statelor din zona euro ar putea avea efecte negative asupra construcţiei europene.
"Sursa crizei nu este moneda, aşa că este ilogic şi iraţional ca soluţiile să vine pe criteriul apartenenţei la zona euro. O astfel de situaţie ar fi de neacceptat, contravine principiilor democratice", a subliniat domnia sa, a cărui părere nu este însă împărtăşită în întregime de Comisia Europeană (CE).
Michel Barnier, comisarul pentru piaţa unică şi servicii, consideră că cele 17 state care au adoptat deja moneda unică sunt mai solide decât altele, astfel că acestea ar trebui să aibă o uniune bancară şi o supraveghere financiară mai puternică, la care celelalte state să "contribu
