Grecia şi-a prelungit agonia aşteptării unor noi fonduri de la creditorii internaţionali, fără de care ar intra în faliment, nereuşind să ajungă la un acord total cu aceştia în privinţa unui pachet de reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe de 13,8 mld. euro la timp pentru a-l prezenta şefilor de state şi de guverne din UE. Aceştia se vor reuni la Bruxelles timp de două zile, începând de astăzi, summitul având ca subiect dominant, pe lângă Grecia, problema bailout-ului Spaniei.
Atena s-a înţeles cu cei trei creditori internaţionali BCE, CE şi FMI asupra majorităţii măsurilor conţinute de pachetul de austeritate, dar problemele rămase, precum modificarea legislaţiei pieţei muncii şi reducerea personalului de la stat, urmează a fi rezolvate săptămâna viitoare, a afirmat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras, citat de Financial Times. Guvernul grec nu este de acord, printre altele, cu eliminarea creşterilor automate ale salariilor.
Dacă se ajunge la un acord curând, troica va putea face un raport de progres pozitiv, ceea ce i-ar permite Greciei să primească o tranşă vitală de 31,2 miliarde de euro din actualul program de bailout până la mijlocul lunii noiembrie. Atena a avertizat că nu mai are bani pentru a trece peste noiembrie.
"Am căzut de acord asupra a aproape toate problemele. Ceea ce mai rămâne este să ajungem la un compromis privind reforma legislaţiei muncii şi funcţionarii publici, apoi să finalizăm măsurile pentru reformarea pieţelor serviciilor şi produselor pentru a reduce preţurile", a spus Stournaras.
Semne timide de stabilizare pentru economia elenă
Cancelarul german Angela Merkel şi FMI promovează ideea ca Greciei să-i fie daţi doi ani în plus pentru a duce la capăt noul program de reforme fiscale şi structurale, măsură care ar îndulci austeritatea şi ar da o şansă creşterii economice. Grecia este în al
