Institutul Cultural Român rămîne o instituţie controversată, contestată şi în epicentrul dezbaterilor publice din lumea culturală. Noul preşedinte, Andrei Marga, votat de Senatla începutul lunii septembrie, are parte de numeroase critici. Mai poate funcţiona ICR? Ce şanse sînt ca ICR să rămînă o instituţie care să asigure o eficientă reprezentare a României culturale, în exterior? ICR se poate distruge sau autodistruge? Cu aceste nelinişti şi nedumeriri, am dorit să aflăm punctul de vedere alprofesorului Andrei Marga. Vă invităm să citiţi un interviu cu Andrei Marga, preşedintele ICR, realizat luni, 15 octombrie, în exclusivitate pentru revista Observator cultural. Ce consecinţe a avut, pentru ICR, reducerea de buget decisă pe 23 august? Reducerea bugetară a afectat o seamă de proiecte. Însă, pentru a înţelege situaţia, trebuie avut în vedere şi modul în care s-a alcătuit lista de programe la ICR. În ultimii ani, se făcea o listă de programe şi, apoi, se solicitau banii pentru acestea. E o procedură, dar se poate proceda şi altfel. Uneori, trebuie să-ţi drămuieşti proiectele în funcţie de banii pe care îi ai. Ca să fiu concret: reducerea de buget a afectat mai ales bursele pentru studii în afara României – angajate de ICR –, au fost afectate publicaţii, între care Lettre Internationale, au fost afectate acţiunile în exterior, în comunităţile româneşti. Intervenim însă, pretutindeni, pentru a minimaliza suferinţele. Ce se întîmplă cu Lettre Internationale? Va apărea, vom reamplasa nişte bani din altă parte. Lettre îşi va continua cursa, nu este nici o problemă. Aţi oprit şi proiectul bursierilor-traducători, pregătiţi în programul susţinut la Palatul Mogoşoaia? Eu n-am oprit nici un proiect. Deja, înainte de a veni eu la ICR, au fost operate aceste întreruperi. De cînd am venit în această funcţie, am dat drumul la toate proiectele. Pot să vă spun că orice proi