A fost proiectată să aibă cinci reactoare. În prezent însă, la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă (CNE) funcţionează numai două, alte două sunt încă în stadiu de proiect, iar ultimul a ieşit de mult din cărţi. Senatorul de Constanţa Nicolae Moga recunoaşte că unul dintre cele mai importante obiective ratate ale mandatului său este faptul că la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu s-a mişcat un deget în ultimii patru ani.

Eşecul nu este însă numai al său, ci al tuturor factorilor implicaţi, de la Guvern la Societatea Naţională Nuclearelectrica. Între timp, investiţia cehilor de la CEZ în parcul de eoliene din zona Fântânele-Cogealac a ajuns să producă mai mult curent decât un reactor nuclear.

Investitorii fug fără să se uite înapoi

Plănuită în anii 80, centrala nucleară avea să fie dată în funcţiune în 1996, iar în luna iulie a aceluiaşi an primul reactor a fost conectat la Sistemul Energetic Naţional (SEN). Planul iniţial era să fie construite patru unităţi. Ceauşescu, la o vizită pe şantier, a decis cu de la sine putere că ar mai fi loc de unul. Nimeni nu l-a contrazis, astfel că acesta a început să fie construit. În februarie 1990, guvernul de atunci aproba execuţia CNE Cernavodă cu cinci reactoare. În august 2007 avea loc conectare la SEN a reactorului 2, care este inaugurat oficial pe 5 octombrie 2007. Recepţia finală a Unităţii 2 a fost bifată în decembrie 2009.

Din 2007, guvernele României au dorit să continue investiţia în reactoarele 3 şi 4, care ar fi trebuit să fie finalizate în 2010. Statul nu a avut niciodată miliardele de euro necesare (aproximativ 4, după calculele specialiştilor), astfel că s-au căutat asocieri cu investitori privaţi. Mari nume din domeniul energetic nuclear s-au arăta interesate şi au intrat în proiectul Ministerului Economiei, alături de Nuclearelectrica. Negocierile s-au împotmolit însă acum doi ani. C