Cu 7 ani în urmă, viitura de pe râul Argeş a dărâmat unul dintre pilonii de susţinere ai vechiului pod feroviar de la Grădiştea, şi cea mai veche linie de cale ferată de pe teritoriul României (România cea de până la Unirea din 1918, şi vă voi explica mai jos de ce fac această precizare) a devenit nefuncţională. De 7 ani, vechea rută feroviară Giurgiu-Bucureşti, inaugurată cu exact 143 de ani în urmă, la 19 octombrie 1869, a devenit, pentru totdeauna, pagină de istorie.
De la proiectul din 1865, când construcţia primei căi ferate din Principatele Unite a fost concesionată Asociaţiei J.T. Barkley & Stainforth, au trecut patru ani până la inaugurarea oficială. S-a lucrat intens în primele luni, după care s-a făcut o pauză de mai bine de un an, cauzată, se pare, de nişte neînţelegeri financiare şi de o oarecare lipsă de coerenţă economică, de la momentul abdicării lui Alexandru Ioan Cuza şi până după aşezarea pe tron a Principelui Carol, viitorul rege Carol I.
Prima locomotivă cu aburi a pornit din Bucureşti, a trecut pe la Filaret şi, după 67 de kilometri, parcurşi cu o viteză medie de 44,8 kilometri pe oră (straniu, dar după aproape un secol şi jumătate, şi azi sunt porţiuni de cale ferată în România unde se circulă cu medii orare chiar mai mici decât cea de atunci) a intrat în gara Giurgiu, fix la orele 12 şi 15 minute. Traseul primei locomotive a fost refăcut, cu actori îmbrăcaţi în costume de epocă, în 1994, atunci când s-au împlinit 125 de ani de la inaugurare. În 2009, la 140 de ani, bătrâna locomotivă Călugăreni 43 (azi piesă de muzeu) nu a mai putut parcurge acelaşi drum. Şi asta pentru că, după viitura din 2005, traseul a fost deviat prin Videle.
Despre perioada glorioasă de început a primei căi ferate din Principate ştim că, de exemplu, călătorii care-şi doreau să ajungă la Sofia sau, mai departe, la Istanbul ori la Atena, e
