Aderarea României la Schengen pare iar un vis îndepărtat. Subiectul viitoarei extinderi a spaţiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei, aflat iniţial pe agenda următoarei reuniuni a miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, de săptămâna viitoare, va fi amânat pentru februarie 2013. Noua amânare succesivă a deciziei privind extinderea spaţiului Schengen este legată de dorinţa miniştrilor de interne din UE de a aştepta publicarea raportului asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) referitor la România, a cărui finalizare este aşteptată până la sfârşitul lui 2012. Oficiali europeni invocă în continuare rapoartele privind progresele ţării noastre în lupta împotriva corupţiei înainte de a se gândi la o eventuală schimbare a poziţiei faţă de aderarea României la Schengen.

Ţara noastră rămâne, aşadar, în sala de aşteptare. Unii oficiali europeni insistă asupra faptului că România nu a făcut suficiente progrese împotriva crimei organizate şi a corupţiei, în timp ce alţii susţin că ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile pentru aderare. Cu toate că nu există legătură între MCV şi acquis-ul Schengen, mulţi politicieni susţin contrariul, aducând în discuţie şi având aşteptări privind condiţii care nu sunt incluse în tratat. De pildă, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, declara în contextul crizei politice din România, după eşecul demiterii preşedintelui Băsescu, că nu ar fi surprinsă dacă aderarea României la spaţiul Schengen ar fi amânată.

Poziţii de acest gen demonstrează cu prisosinţă că prin susţinerea externă, Traian Băsescu nu a făcut altceva decât să-şi urmărească propriile interese, menţinând deliberat starea de tensiune privind aderarea ţării noastre la Schegen. Dacă în plan economic a fost invocată de câte ori a fost nevoie autoritatea FMI, în plan politic Comisia Europeană a fost paravanul juridic p