Nu doar miliardarii părăsesc Franţa, ci şi francezi mai puţin bogaţi şi tinerii cu studii superioare iau trenul Paris-Bruxelles în căutarea unui loc de muncă mai bun.
„Un număr crescând de tineri francezi sunt tentaţi să plece în străinătate, şi mai ales în Belgia francofonă, pentru a-şi începe viaţa profesională", explică Eric Verhaeghe, autor al cărţii „Faut-il quitter la France?" („Trebuie oare să părăsim Franţa?"). Şi assta pentru că piaţa franceză a muncii este din ce în ce mai puţin motivantă pentru ei.
Numărul de francezi care s-au instalat în regiunea Bruxelles este în creştere. Institutul de statistică şi analiză din Bruxelles număra 50 000 în 2010, faţă de 34 000 cu zece ani mai devreme.În 2011, numărul de francezi înscrişi în registrul belgian a crescut cu 8.1%, a treia cea mai puternică creştere din Europa Occidentală, după Elveţia şi Marea Britanie. În această diaspora, exilaţii fiscali sunt o minoritate, doar două procente din cei 250 000 de francezi din Belgia.
Şi studenţii preferă Belgia
Transhumanţa studenţilor francezi spre Belgia „a crescut mult o dată cu construcţia europeană şi cu dezvoltarea programului european Erasmus. Moneda unică a facilitat şi ea fenomenul. Numărul de studenţi francezi în Belgia s-a dublat din acea epocă pentru a atinge 10 000 de noi sosiri pe an.
Pentru tinerii francezi, Belgia este cea de-a treia destinaţie în Europa (după Marea Britanie şi Germania), şi cea de a cincea în lume.
O piaţă a muncii mai accesibilă
Pentru ei, este vorba de a fugi de o piaţă a muncii considerată ostilă şi fermă. Este şi cazul tinerei Louise, 25 de ani, licenţiată la Ştiinţe Politice. După şi-a încercat şansele, la Paris, unde a avut parte de „o experienţă durerosă, marcată de repetitivul metro-muncă-somn şi o presiune destul de puternică asupra salariilor începătorilor, ea a ales Bruxelles.
Belgia
