Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au finalizat actualizarea Registrului Zonelor Protejate din Bihor. Conform unui comunicat de presă transmis de instituţie, acţiunea subscrie normelor europene ce impun statelor membre inventarierea periodică a zonelor protejate.
"Registrul Zonelor Protejate conţine captările de apă, zonele pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic, cele pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zonele vulnerabile la poluare cu nitraţi precum şi cele destinate îmbăierii", se arată în documentul ABA.
În urma analizelor şi a controlalelor în teren, specialiştii de la Ape au concluzionat că 76% din apele bazinului hidrografic Crişuri sunt vulnerabile la poluare cu nitraţi. Riscul e dat de potenţialul de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către apele de suprafaţă şi cele din subterane. ABA monitorizează constant aceste zone, "pentru a limita riscurile poluării apelor", conform comunicatului instituţiei.
Noile date culese de ABA arată că, în Bihor, numărul captărilor de apă destinate alimentării populaţiei s-a înmulţit în ultimii şapte ani. "Primul Registru al Zonelor Protejate, întocmit în anul 2005, conţinea 122 de zone pentru captarea apei, iar în prezent au fost identificate 182 de astfel de zone", a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri, care a mai menţionat că deţinătorul captării de apă este obligat să o introducă în planul de urbanism, zona de protecţie sanitară precum şi cea de protecţie pentru perimetrele hidrogeologice.
Dintre cele 182 de captări de apă pentru consum uman, 20 sunt de suprafaţă iar 162 captări din subteran, din acestea din urmă doar 40% având asigurată zona de protecţie sanitară.
Registrul Zonelor Protejate mai evidenţiază suprafaţa totală a apelor cu specii care au potenţial economic, care în Bihor însumează 833 de kilometri
