Proiectul născut dintr-o propunere a Comisiei Europene, soldată cu un compromis franco-german găsit joi noapte la Bruxelles, nu se va adresa doar zonei euro. El are încă multe necunoscute care vor fi reglate de un aşa numit «cadru legislativ».

Este vorba despre ce banci vor face parte din aceasta uniune (deci ce banci vor intra sub o supraveghere centarala) si nu se stie foarte exact cum se va face cooperarea cu tarile non-euro. Vorbim aici despre diferite viteze de integrare in noul mecanism, si asta privind atât tarile euro cât si celelalte.

Menita sa taie legatura intre haosul bancar, cetatean si bugetele nationale, Uniunea Bancara pare sa fie de fapt si un prim pas spre o mutualizare a datoriilor, pentru moment respinsa de Germania. Se va face oare, sub alta forma, aceasta uniune de depuneri bancare?

In fine, unii analisti isi pun si intrebari filozofice: cum va functiona noua surpaveghere suprastatala, niciodata experimentata pâna acum? In caz de dezacord intre banci si autoritatea unica de supraveghere, ce instanta juridica se poate pronunta?

Toate aceste detalii vor trebui clarificate printr-o alta propunere a Comisiei Europene asteptata in urmatoarele doua luni. Primele elemente ale Uniunii Bancare (cele care tin de fondurile de rezerva ale bancilor) vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2013, dupa ce liderii europeni vor adopta proiectul final in decembrie 2012.

Mecanismul de supraveghere unica va incepe sa actioneze ceva mai târziu, in 2013. Dar cine face parte din aceasta noua structura? Este vorba in principal despre organismele de credit ale zonei euro. Apoi, candidatele la intrarea in euro au in mod normal interesul sa participe si ele. Pentru acestea, negocieri privind structura cooperarii se vor purta in urmatoarele doua luni.

Presedintele Traian Basescu a specificat vineri, 19 octombrie, la Bruxelles ca reprezenta