Una dintre familiile cele mai vechi ale Olteniei, Argetoianu, a lăsat multe lucruri bune în urmă. Inclusiv pe Constantin Argetoianu,

care a ajutat pe cât a putut Craiova, oraşul său natal.

Născut pe 3 martie 1871, Constantin Argetoianu a urmat liceul la Bucureşti, luându-şi bacalaureatul la 1888. Studiile superioare şi le-a făcut la Paris, de unde s-a întors licenţiat în drept, litere şi doctor în medicină. „Intrat în cariera diplomatică la 1897, o părăseşte în Mai 1913 ca Consilier de Legaţiune la Paris, pentru a lua parte, ca medic voluntar, la campania din Bulgaria. Hotărându-se apoi a intra în politică în toamna anului 1913, se înscrie în partidul conservator şi ia parte activă la toate desbaterile relative la chestiunile la ordinea zilei“.

Partidul Poporului lui Argetoianu

În 1914, C. Argetoianu este ales senator de Dolj în cele două alegeri consecutive, împotriva coaliţiei liberalo-tachiste. „În calitate de preşedinte al cercului de studii al partidului conservator, d-sa conduce acest cerc până la 1915, când, rupându-se partidul, rămâne cu N. Filipescu în fracţiunea credincioasă ideiei naţionale“. La moartea acestuia, Argetoianu îşi ia libertatea de acţiune, şi „la Iaşi caută a grupa elemente hotărâte să încerce o premenire a vieţei noastre politice, susţinând drepturile parlamentului, şi formează Uniunea parlamentară. În iunie 1917 – în capul acestei grupări – isbuteşte a răsturna ministerul liberal, în vederea formărei unui guvern naţional, guvern ce însă nu s’a putut alcătui, îngăduind astfel formarea unui nou minister liberal“.

Prin activitatea sa politică, C. Argetoianu s-a impus tot mai mult. „În Martie 1918, C. Argetoianu, înpreună cu Matei Cantacuzino, pun bazele Partidului Poporului, sub auspiciile Generalului Averescu, iar în 1919 Partidul Poporului e chemat să ia puterea, încredinţându-i-se în Ministerul Averescu depar