Umorul piperat al lui Caragiale a fost transpus, într-o manieră cu totul specială, prin vocea maestrului Tudor Gheorghe, într-un spectacol de mare succes: „Nu se poate cu de toate”, care a avut loc joi pe scena Casei de Cultură Suceava.

După cum a promis maestrul, spectacolul de aproape două ore a fost de fapt un program cultural „fără trucuri exterioare, fără invenţii, fără farafastâcuri”, în care s-au îmbinat armonios muzica, satira şi umorul, dar şi poezia mai puţin cunoscută scris să I. L. Caragiale.

Împreună cu Orchestra „Iunion”, spectacolul prezentat sucevenilor, „cinstit şi inteligent”, îşi are rădăcinile într-un altul dedicat lui Caragiale, prin anii 70, „Pe-un franc poet”, spectacol care s-a jucat o singură dată, pentru că a fost interzis de cenzura ce „domnea” la acea vreme.

Publicul sucevean, care a aplaudat la scenă deschisă lecţia de istorie şi literatură „predată” de maestrul Tudor Gheorghe, a descoperit, a înţeles, a „gustat”, uneori cu amărăciune, alteori cu umor, satira lui Caragiale, care îşi păstrează actualitatea şi în zilele noastre.

Textele lui Caragiale au viaţă, sunt comice, dar ascund cruzimea şi durerea acestui popor greu încercat, pe care, după cum a spus şi Tudor Gheorghe, Caragiale „ l-a iubit şi l-a urât în aceeaşi măsură”.

„Românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic”

Într-o înşiruire logică, provocatoare, maestrul Tudor Gheorghe aduce în faţa spectatorului („nu cel cu 2 la Bac!”) poezia scrisă de Caragiale, mai puţin cunoscută (Pasteluri de primăvară, în forma optimistă, dar şi în cea pesimistă), şi viziunea lui I. L. Caragiale asupra poeziei „Doina”.

Acesta a recitat şi „Scrisoare deschisă către Caragiale” de Dan Mihăescu: “Stimate nene Iancule, (...) satira îşi păstrează actualitatea, personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahale