"Ilegaliştii" Uniunii Europene au planificat o uniune bancară la ultima lor întâlnire la nivel înalt. Presa internaţională încearcă să ţină pasul cu nenumăratete întâlniri, dar se pare că nu poate să-l depăşească pe Pristanda la număratul steagurilor. Unii spun că au fost 20 de întâlniri cruciale, alţii au ajuns cu numărătoarea la 22.
Indiferent de numărul acestor reuniuni inutile, ultima a avut o caracteristică neobişnuită: noua soluţie pentru criza europeană, uniunea bancă, este ilegală. Întâlnirea nu s-a desfăşurat cu draperiile trase şi în jurul lumânărilor, după cum erau ilustrate reuniunile de taină ale comuniştilor din filmele de altădată, ci în lumina reflectoarelor.
Dar cum pot fi ilegalişti conducătorii pacificatori ai Europei? Se pare că nimic nu mai este imposibil, şi nici ilegal, pentru autorităţile europene. Financial Times scria recent (n.a. înainte de ultimul summit al liderilor europeni) că "planul pentru crearea unei singure instituţii de supraveghere bancară la nivelul zonei euro este ilegal", conform unor opinii juridice secrete realizate la cererea miniştrilor de finanţe din UE.
În articolul din FT se mai arată că "planul depăşeşte limitele permise pentru schimbarea regulilor de guvernanţă ale Băncii Centrale Europene", iar crearea unei comisii de supraveghere a băncilor europene la nivelul BCE nu se poate realiza fără modificarea tratatelor europene.
Mai mult, "ţările din UE care nu sunt membre ale zonei euro nu vor putea vota asupra deciziilor BCE". Şi atunci, fără nici cea mai rudimentară cunoaştere a condiţiilor uniunii bancare, cum pot "reprezentanţii" ţării noastre să declare, triumfători, că "am reuşit să devenim parte a uniunii bancare"?
Acest "triumf" nu reprezintă decât manifestarea uşurării de povara responsabilităţii în faţa purgatoriului prin care ne obligă să trecem în anii următori.
În viziun
