Sinuciderea asistată, considerată nu demult ca fiind tabu, începe să fie acceptată, scrie The Economist.

În Massachusetts, oamenii vor decide prin vot, luna viitoare, dacă un pacient care nu mai are mai mult de şase luni de trăit va putea să recurgă la ajutorul unui doctor pentru a se sinucide. Dacă decizia lor va fi în favoarea sinuciderii asistate, după cum sugerează ultimul sondaj, statul va fi al treilea, după Oregon şi Washington, care va legaliza sinuciderea asistată.

Jack Kevorkian, un medic american, a fost închis după ce a recunoscut că a ajutat 130 de pacienţi să moară. Prima înfăţişare din cadrul procesului a fost în 1994, iar sinuciderea asistată reprezenta, la acea vreme, o crimă pretutindeni în lume, cu excepţia Elveţiei.

În Europa, Olanda, Belgia şi Luxemburg permit sinuciderea asistată şi se doreşte legalizarea acesteia în Marea Britanie şi Scoţia, deopotrivă. În Canada, partidul nou venit la putere plănuieşte să adopte legi similare. În Australia, subiectul este încă dezbătut.

Toate acestea, scrie The Economist, cresc îngrijorarea cu privire la moartea costisitoare şi nefericită a oamenilor din ţările dezvoltate.

Sinuciderea asistată, deşi câştigă sprijinul majorităţii, nu este dorită de biserici sau medici care consideră că practica va avea efecte morale şi sociale imprevizibile.

Legislaţia din Oregon, introdusă în 1998, este una dintre cele pe care The Economist le dă drept exemplu, deoarece permite unui pacient să recurgă la sinucidere asistată doar dacă îndeplineşte o serie de condiţii. Astfel, acesta trebuie să fie adult, în deplinătatea capacităţilor mentale, suferind de o boală în stadiu terminal, cu mai puţin de şase luni de trăit.

Decizia sa trebuie să se bazeze pe informaţiile primite din partea medicilor.

În Belgia, Olanda şi Evelţia, unde sinuciderea asistată e permisă începând din 1942, sunt