Jocurile de noroc au înflorit concomitent cu criza. La fel și falimentele caselelor de pariuri. Cel păgubit este mereu statul. Suveica este simplă și face deja carieră. Firma falimentară este băgată în insolvență, o altă societate ia naștere (de fapt, este cea veche, dar sub alt nume), iar Fiscul trebuie să facă dovada că are de luat bani. De cele mai multe ori, statul rămâne cu buza umflată.
Asociația pentru Prevenirea și Tratarea Adicției - Transparență și Egalitate de Șansă în Gambling (APTA-TESG), organizație care îi sprijină pe cei dependenți de pariuri și de jocuri de noroc, prezintă un caz relevant despre cum este „fentat” Fiscul în România de către o mare casă de pariuri, „Casa pariurilor”, cea mai mare dintre cele care funcționează la noi. Într-un articol documentat, APTA dă în vileag construcția făcută de „Casa pariurilor”, fosta „Astra Sport Bets”.
Căderea a început în 2009
Astra Bettings, operatorul „Astra Sport Bets”, avea, la sfârșitul anului 2009, 450 de puncte de lucru și 1.270 de angajați, fiind cel mai mare operator de pariuri și jocuri de noroc de pe piață.
Intervalul 2007-2008 a fost înfloritor din punct de vedere financiar pentru societate, care a înregistrat un profit anual de aproximativ 14 milioane de lei. Treptat, din 2009, Astra Bettings a început să înregistreze pierderi constante și consistente. Astfel, pe 31 iulie 2009, Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerului de Finanțe a decis să-i revoce licența de organizare a jocurilor de noroc, ca urmare a datoriilor acumulate către Direcția Generală de Administrare Fiscală.
Cum fără licență nu putea merge mai departe, în decembrie 2010, Astra Bettings a solicitat în instanță propriul faliment, iar în ianuarie 2011, Tribunalul București i-a admis cererea. Odată cu intrarea în procedură de insolvență, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul creditor
