În 2010, când preşedintele Băsescu discuta cu şeful ANAF Sorin Blejnar situaţia datoriilor Rompetrol, kazahii plăteau 54 de milioane de euro statului din datoria istorică de 571 de milioane de euro pe care o moşteniseră de la Dinu Patriciu.

Aceasta a fost singura plată pe care kazahii au făcut-o. Restul obligaţiunilor, în valoare de 516 mil. euro, au fost convertite în acţiuni.

Acţiunile respective valorează acum pe bursă 144 mil. euro, de unde rezultă că statul a pierdut circa 370 mil. euro din această afacere.

Istoria datoriilor

În 2001 omul de afaceri Dinu Patriciu preia de la stat rafinăria Petromidia. În septembrie 2003 Guvernul condus de Adrian Năstase hotărăşte ca datoriile istorice ale Petromidia, în valoare de 285 mil. dolari, plus dobânzile şi penalităţile aferente, care au urcat cifra totală la 603 mil. dolari (571 mil. euro la acea vreme) să fie transformate în obligaţiuni pe şapte ani. Obligaţiunile erau convertibile, iar Guvernul a lăsat emitentului dreptul de a decide dacă la scadenţă plăteşte banii sau converteşte obligaţiunile în acţiuni.

Conversia datoriilor în obligaţiuni i-a permis lui Patriciu să listeze Petromidia pe bursă şi să ia credite pentru investiţii în rafinărie. În august 2007 Patriciu a vândut grupul Rompetrol, clădit în jurul rafinăriei Petromidia, companiei de stat kazahe KazMunaiGaz pentru circa 1,6 miliarde de dolari. Kazahii au preluat inclusiv datoriile Rompetrol Rafinare. În august 2010, cu o lună înainte de scadenţa obligaţiunilor, kazahii au derulat o majorare de capital la Rompetrol Rafinare şi au răscumpărat de la statul român obligaţiuni de 54 mil. euro. În septembrie 2010 kazahii au convertit restul obligaţiunilor, în valoare de circa 516 mil. euro, în acţiuni.

Statul a primit astfel fără să vrea un pachet minoritar de 45% din Rompetrol Rafinare. Ministerul Finanţelor a dat în judec