Era mic de statură, nu mult peste 1,50 m, făcea el însuși haz de statura sa, iar prima poezie publicată a semnat-o cu pseudonimul „mic și-al dracului", devenit, ulterior, titlu al unui volum de poezii umoristice.

Ion Pribeagu era evreu. Nu s-a mândrit cu asta, dar nici n-a avut complexe. Dimpotrivă, opera sa umoristică este plină de evrei, cu tarele și calitățile lor, în situații comice. La Editura Teșu, condusă de Teșu Solomovici, a apărut un volum cu 175 de glume sărate, piperate și deocheate, semnate de Ion Pribeagu. Titlul cărții este „Foaie verde caltaboși, măi, suntem niște scârboși".

Deși era foarte legat de lumea românească, s-a hotărât să emigreze, în momentul în care i-au plecat copiii în Israel. Deoarece nu primea viză, a avut curajul să-i trimită o scrisoare în versuri pline de umor lui Gheorghiu-Dej. Acesta s-a amuzat când a citit-o, în ședința Biroului Politic al Partidului. Toți se prăpădeau de râs. Și Maurer, și Drăghici, și Apostol, numai Iosif Chișinevschi avea o mutră amară. „-Mă, tu de ce nu râzi?, l-a întrebat Dej. „E un dușman al țării, acest Pribeagu", a răspuns Chișinevschi. „-Mă, ce fel de ovrei ești când n-ai pic de umor?", s-a amuzat Dej. Și i-a aprobat lui Pribeagu plecarea.

Citiți, la finalul articolului, scrisoarea pe care i-a adresat-o Ion Pribeagu lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În Israel, Ion Pribeagu a continuat să scrie la ziarele românești locale. Bijuterii umoristice pe teme israeliene, dar și românești sadea. Când a murit, mii de oameni l-au insoțit la cimitir. Nu mult după decesul sau a fost prezentat un spectacol revuistic intitulat „A fost mic și-al dracului".

Marele comic Mircea Crișan a venit special din Germania, unde trăia, ca să joace în spectacol rolul lui Constantin Tănase si al lui...Mircea Crișan. Pribeagu a fost unul dintre textierii preferați ai lui Tănase în anii interbelici. În per