Guvernul Ponta a schimbat de la venirea la guvernare 500 de înalţi demnitari, care la rândul lor au venit cu "aparatul propriu", o mişcare prin care în administraţia centrală şi locală s-a produs o rocadă de circa 2.000 de oameni, potrivit estimărilor ZF făcute pe baza informaţiilor disponibile. La fel se întâmpla şi înainte pe vremea guvernelor Boc, Tăriceanu sau Năstase.
Pe rând, noua putere a schimbat secretari de stat şi subsecretari de stat din ministere, dar grosul mutărilor a avut loc în instituţiile, "autorităţile" şi agenţiile subordonate ministerelor.
Au cedat fotoliile de directori şefii unor instituţii precum Secretariatul General al Guvernului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională de Cadastru sau Administraţia Fondului de Mediu. La prima vedere, multe din aceste "fotolii" nu au o mare miză financiară în condiţiile în care la vedere salariile unor astfel de şefi nu depăşesc în cele mai multe cazuri 1.000 euro/lună.
Dar candidaţii pentru astfel de poziţii aşteaptă ani la rând în "măruntaiele" partidelor politice pentru a putea aspira la un astfel de post.
Care sunt însă motivele reale ale goanei după funcţii la vârful administraţiei publice?
La mijloc este o "piaţă a corupţiei" evaluată între 2 şi 4 miliarde de euro pe an, spune Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), un ONG care militează pentru creşterea calităţii politicilor publice din România.
"În primul rând este vorba despre salariu, al cărui nivel este de cele mai multe ori de luat în seamă, iar în al doilea rând este vorba despre corupţie. Ca director al unei instituţii de stat este bine să fii prin preajmă când vine vorba de gestionarea fondurilor din bugetul de stat şi a celor europene."
Mai mult, el adaugă că o altă motivaţie a celor care se luptă pentru "fotoliile" din agenţii şi minis
