Cei mai multi dintre analistii care isi exprima scepticismul in raport cu clasa politica invoca faptul ca niciuna dintre fortele politice nu dispune de un asa - numit proiect de tara. De un plan coerent pe termen lung, intocmit in scopul de a duce Romania intr-o directie buna. Si in prosperitate. Iar aceasta marota a contaminat, in buna masura, presa si chiar opinia publica. Este un neadevar, care se propaga cu o viteza inspaimantatoare. Si cu efecte devastatoare asupra dorintei cetatenilor de a sustine unul sau altul dintre partide.

Afirmatia ca nu exista scenarii pe termen lung, menite sa redea Romaniei dinamismul pe care l-a cunoscut sub guvernarile Nastase si Tariceanu, conduce, in mod inevitabil, la concluzia ca sloganul sustinut de Partidul Poporului Dan Diaconescu “PDL = USL, aceeasi mizerie” ar fi corect. Ca atare, ce rost ar mai avea ca cetatenii sa iasa la vot la alegerile parlamentare? Mai bine raman acasa. Pentru ca indiferent cine va conduce Romania o va face la fel de prost. Se constituie astfel un veritabil motor psihologic al demobilizarii. Dar este corect faptul ca lipsesc proiectele de tara? Este corecta afirmatia ca toti sunt la fel? Daca avem de-a face cu o uriasa minciuna, cine ar putea profita de ea?

Sa incercam sa raspundem la aceste intrebari intr-o ordine inversa. Cu certitudine, daca electoratul este demobilizat, daca el este descurajat in actiunea sa de a renunta sa-si exprime vointa politica in luna decembrie, atunci cei care vor pierde sunt virtualii castigatori. Iar cei care vor avea de castigat sunt virtualii perdanti ai alegerilor legislative. Dupa mai multi ani de guvernare dezastruoasa PDL, dupa opt ani in care regimul Basescu si-a exercitat in mod nefast puterea, este cat se poate de firesc ca cetatenii sa-si indrepte sperantele catre cei care au stat in opozitie. Catre partidele care compun USL. Asa se si explica de