- Comentariu - nr. 206 / 23 Octombrie, 2012 Mi-a venit in minte acest vechi proverb romanesc cand vad cata ,,grija” ne poarta unii dintre aliatii nostri europeni. Se inghesuie parca, care de care, mai abitir sa ne aiba in atentie: sa nu gresim, sa nu calcam stramb, sa ne fie bine, ca unor aliati loiali ce suntem. Cuminti si ascultatori, cum sunt romanii din fire, ii ascultam pe toti cu supusenie si smerenie, ca niste scolari veniti in clasa I. Si pe Jose Manuel Barroso, si pe Viviane Reding, si pe Angela Merkel... Ii ascultam adica pe cei care au haturile cailor naravasi, inhamati la acest postalion prapadit, ce scartaie din toate incheieturile, gata, gata sa se dezmembreze. El se numeste Uniunea Europeana. Merge prost aceasta constructie, fiindca prost a fost gandita si ansamblata. Culmea e ca noi, romanii, suntem facuti vinovati de acest drum plin de hatisuri si de gropi, de pe urma carora postalionul european e aproape harbuit. Noi suntem aratati cu degetul, tocmai noi, cei care ne-am imbarcat ultimii! Asa a zis, nu demult, neamtul Guido Westervelle, ca n-au avut de lucru vesticii cand ne-au deschis usa ca sa calatorim impreuna cu ei. Sa calatorim, unde? Spre economiile din vestul Europei, foste candva sanatoase si puternice, intrate acum in colaps, pregatite sa inchida, una cate una, sa dea faliment?! Cine le-a impins spre prapastie, noi? In nici un caz! Mai sigur este ca suntem si noi impinsi, usor, usor, spre aceeasi prapastie. De aceiasi ,,vizitii” care conduc postalionul european. De-asa grija... Dar era gata sa uit ca ne poarta de ,,grija” si altii. Si nu de ieri, alaltaieri, ci ceva mai de mult. Fiindca ne ,,iubesc” atat de mult incat sunt gata si acum, ca si altadata, sa ne puna pe taraba unui iarmaroc si sa ne vanda la pret de second hand. Nu ar face-o pentru intaia oara. Ati ghicit: sunt englezii, cei carora le place atat de mult sa li se spuna ,,gentle