De vreo două săptămâni, un grup de primari din Apuseni se dau de ceasul morții să convingă Consiliul Județean Alba să organizeze un referendum local legat de soarta proiectului minier de la Roșia Montană în aceeași zi cu alegerile generale, pe 9 decembrie. Singurul scop al unui asemenea demers este, însă, unul strict publicitar, care ar fi suportat însă, de această dată, din bani publici. Din punct de vedere legal, rezultatul unui asemenea referendum (indiferent care ar fi acesta) nu va avea niciun efect, din mai multe motive.

Proiectul de la Roșia Montană este unul cu impact și potențial de risc, nu doar locale sau naționale, ci transfrontaliere, motiv pentru care, legislația europeană a impus consultări cu toate țările care ar putea fi afectate. Din acest motiv, primarii sau locuitorii unor comune din Apuseni NU pot decide asumarea riscurilor proiectului în numele rezidenților din alte localități sau chiar țări. Așadar, din punctul de vedere al zonei de impact asupra mediului, populația care ar trebui consultată la o adică este mult mai mare decât cea din câteva localități.

Din punctul de vedere al patrimoniului cultural de la Roșia Montană, decizia (implicit, și consultarea publică) trebuie, de asemenea, să fie una națională. Roșia Montană are monumente istorice clasate în grupele A și B, mai exact cu valoare națională și universală. Dincolo de clasarea prin lege a valorii acestor monumente, nenumărați specialiști și instituții naționale și internaționale (Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Academia Română, Ordinul și Uniunea Arhitecților, Europa Nostra, ICOMOS – organism raportor pentru UNESCO – etc.) au arătat că Roșia Montană, în asamblu, reprezintă un peisaj cultural de valoare universală, care merită să fie inclus în UNESCO. Blocarea demersurilor în acest sens vine din partea foștilor (și actualului) miniștri ai Culturii, care au ignor