S-a tot vorbit şi e bine că se vorbeşte mult despre ultima capitală a Daciei Libere, Sarmizegetusa Regia. O altă cetate dacică din Munţii Orăştiei, poate la fel de spectaculoasă, cel puţin din punct de vedere al amplasamentului, este lăsată în uitare. Intrarea in cetate

Cateva blocuri de piatra au mai ramas la locurile lor pe portiunea scărilor de la intrarea în vechea cetate dacică

Sursa: Remus Suciu Privelişte de pe cetatea Piatra Roşie

Între culmea pe care se află cetatea şi valea care duce spre ea este o diferenţă de nivel de peste 300 de metri

Sursa: Remus Suciu Platoul cetăţii Piatra Roşie

Pentru că în ultimele decenii nu s-au găsit niciodată bani suficienţi pentru cercetări, la Piatra Roşie "movilele" lăsate în urmă de arheologii de acum 60 de ani domină peisajul interiorului cetăţii

Sursa: Remus Suciu Culmea cetăţii Piatra Roşie

Culoarea stâncilor de pe culmea ocupată de cetatea dacică a dat şi numele acesteia

Absida lăcaşului de cult

Aproape de absida lăcaşului de cult dacic au fost găsite şi scuturile antice care au devenit, recent, obiectul unui dosar penal instrumentat în seria "aurul dacic" de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Drumul pavat

Zidul cetăţii

Peste zidurile cetăţii au crescut copaci, unii vechi de mai bine de o jumătate de veac

Sursa: Remus Suciu

Drumul cel mai folosit spre Piatra Roşie este cel care trece prin Boşorod, apoi urcă o vreme pe Valea Luncanilor, după care coteşte brusc spre stânga. Surprinzător, sunt indicatoare care să te orienteze. Chiar dacă nu e iarnă, ori nici măcar nu e umed, la un moment dat, drumul de obligă să o iei la pas.

Bolovanii de pe pantele abrupte se transformă în "bile" sub roţile maşinii aşa că nu ai încotro. Nu e însă foarte mult de mers, 30 – 45 de minute. T