Dacă se va conforma deciziei CEDO, Moscova va trebui să achite aproape 6 mii de euro fiecărui dintre cei 170 de reclamanţi.
Decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului de a condamna Federaţia Rusă în cazul discriminării şcolilor transnistrene cu predare în limba română, continuă să fie „cap de afiş” al dezbaterilor şi editorialelor din presa de la Chişinău. Bunăoară, unii comentatori tratează cu scepticism disponibilitatea Kremlinului de a plăti despăgubirile de peste un milion de euro, iar alţii constată că decizia Curţii de la Strasbourg ar fi înfuriat Moscova. Cu detalii Diana Răileanu.
După ce Moscova a fost în ipostaza de condamnat la CEDO în cazul „grupului Ilaşcu”, comentatorii de la Chişinău se întreabă, în stil shakesperian, dacă se va conforma sau nu Federaţia Rusă deciziei Curţii Europene de această dată? Bunăoară, editorialistul Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău” susţine că Rusia ar fi mai puţin deranjată de suma pe care va trebui să o plătească şcolilor din stânga Nistrului. Nicolae Negru e de părere că sintagma „controlul efectiv” pe care au folosit-o judecătorii CEDO în hotărâre ar fi nemulţumit autorităţile de la Kremlin:
„Acum, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului spune că Rusia este, de fapt, adevăratul stăpân al Transnistriei, că Rusia controlează tot ceea ce se întâmplă acolo şi, prin urmare, poziţia Rusiei este duplicitară, este făţarnică. Chiar dacă Rusia nu va dori să plătească acest un milion 70 de mii de euro, asta nu înseamnă că Rusia s-a spălat pe mâini şi asta nu înseamnă că Rusia nu mai poate fi considerată că deţine controlul efectiv asupra regiunii transnistrene.”
În opinia editorialistului, decizia Curţii de la Strasbourg ar compromite imaginea regiunii transnistrene de jucător autonom faţă de Federaţia Rusă în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean.
