Incă un an de status-quo peste economia românească. Raportul Băncii Mondiale "Doing Business 2012", publicat ieri, arată încă un an în care mediul de afaceri de afaceri din România a semănat cu o ciorbă sleită pe care oamenii de afaceri nici nu au degustat-o cu plăcere, dar nici nu i-a lăsat sufletul să o dea la porci. Şi în acest an, al câtelea după 1990?) suntem încurajaţi cu potenţialul nostru, nu cu prezentul.
Comuniştii ziceau că religia este amăgirea dată săracului, promisiunea că îi va veni şi lui dreptul la fericire. Românul îşi ostoieşte sărăcia cu cifrele anunţate de FMI, conform cărora România va avea anul viitor cea mai mare creştere din regiune. Aducerea românilor cu picioarele pe pământ va avea loc anul viitor. In acest an au existat vreo trei estimări în minus ale creşterii economice, până la jumătate din ce se promitea iniţial şi aproape de marja de eroare care separă creşterea de recesiune. Anul viitor câte estimări în minus ne aşteaptă?
Şi de ce ne-ar merge mai bine? După milioane de euro păpaţi în tot felul de programe de eficientizare finanţate de UE, cu denumiri pompoase şi neinteligibile, strângerea taxelor se face tot cu abacul şi cu pixul pe hârtie, magazinele, frizerii, taximetriştii, stomatologii, popii, profesorii, montatorii de termopane, nimeni nu dă bon fiscal deci nu plăteşte taxe. Din sărăcie Guvernul taie investiţii care doar vârful iceberului, faţă de nevoile acestei ţări. Mai ştiţi ceva de unităţile Nucelarelectrica, autostrada Comarnic-Braşov sau centrala hidro de la Târniţa? Başca faptul că efectul multiplicator economic al acestora e minimul european. Mărfurile continuă să aibă alt preţ la engrosist, dacă accepţi fără factură desigur preţul e mai avantajos. Miniştrii noştri, dealtfel economişti eminenţi anterior ocupării postului de răspundere, propun delaţiunea vecinului ca metodă de ameliorare a colectării taxelo
