Bătălia politică din această toamnă se duce pe toate fronturile, chiar şi în avionul de Strasbourg.

Eba şi Daciana s-au încăierat pe Twitter, prima acuzând-o pe cea de a doua că a întârziat decolarea cursei aeriene pentru că nu s-a trezit la timp. Conflictul a degenerat în final când a venit vorba despre siluetele celor două primadone ale politicii româneşti.

Cam asta ar fi logica din campania electorală românească a anului 2012 - un scandal în Tarom, o ieşire paranoică a lui Gigi Becali, lansarea unor liste cu candidaţi provizorii sau explozia de stenograme care nu spun nimic.

Peste toate acestea vine bătrânul domn Iliescu, fost preşedinte, uns cu toate alifiile, emanat al Revoluţiei din decembrie 1989 şi cere un „grup de lucru" la nivel de USL pentru a se stabili viitoarele direcţii de dezvoltare a României. Bineînţeles, agricultura e prioritară, cum a fost de la „pa ş-opt încoace", dar fiecare guvern nu ştie cum s-o pună mai repede pe butuci.

În această campanie electorală care se va desfăşura pe viaţă şi pe moarte fără a mai fi ceva de împărţit, publicul nu va auzi prea multe discuţii despre economie, despre eficienţă, despre taxe sau despre viitorul nostru în Uniunea Europeană.

Discursul USL este difuz. Nu poate pune accentul pe asistenţă socială, pe creşterea impozitelor şi pe susţinerea pensionarilor, cum ar dori PSD, nu poate vorbi nici despre micşorarea cotei unice şi cam atât, cum ar vrea PNL. Acest amestec doctrinar, face din USL o struţo-cămilă ce nu poate da mesaje clare. Aşa că totul se limitează la un discurs precum cel de ieri al lui Ion Iliescu care propune un consiliu care să salveze agricultura, agricultură care s-ar descurca şi singură dacă n-ar fi înconjurată de hoţi.

În acest moment doar ARD şi PP-DD sunt formaţiuni politice care pot transmite mesaje clare în campanie. Dan Diaconescu şi