Pierderile cauzate de secetă oscilează, în funcţie de cultură, între 20 şi 60%, iar producţia mai slabă poate dizolva întreaga creştere economică prognozată de Guvern. Paradoxal, micii proprietari cu suprafeţe date în arendă vor ieşi mai bine ca anul trecut.

Pierderile cauzate de secetă în majoritatea sectoarelor agricole sunt în jur de 20%, dar au fost unele culturi unde producţia a scăzut cu până la 60%, iar altele n-au fost afectate deloc, declara ieri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Producţia de porumb din acest an totalizează circa 4,7 milioane de tone, în scădere cu 60% faţă de nivelul de aproximativ 11,7 milioane de tone înregistrat anul trecut, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii. Asta înseamnă că fermierii vor încasa aproximativ 1 miliard de euro pentru porumb, în scădere de la peste 2 miliarde euro anul trecut (preţul porumbului a urcat în această toamnă la 1.100 lei/tonă, cu peste 30% faţă de cotaţiile din perioada similară a anului trecut).

În cazul grâului, „producţia este compromisa în proporţie de 30-35%, însă, dacă ne referim la grâul pentru panificaţie, pierderile ar putea fi mai mari, deoarece acest tip de grâu trebuie să întrunească o serie de proprietăţi specifice", declara în august Dragoş Frumosu, preşe-dintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Fermierii au şi o consolare -„calitatea vinului din acest an este superioară celei de anul trecut, chiar dacă producţia a scăzut puţin", sublinia ieri Daniel Constantin.

Cum ponderea agriculturii în PIB este de aproximativ 7%, o scădere medie de 20% la nivelul valorii producţiei ar echivala cu o contribuţie negativă la PIB de 1,4%, deci peste ţinta oficială de creştere economică pentru 2012 (anul trecut agricultura crescuse cu 11,3%).

Efectele secetei se văd deja în inflaţie, ultima raportare a Institutului de Statistică arătând o creş