Alegătorii indecişi sunt "bombardaţi" cu spoturi publicitare, telefoane, broşuri şi mitinguri electorale în apropierea alegerilor prezidenţiale americane care se anunţă foarte strânse şi în care câteva state ar putea înclina balanţa de o parte sau de cealaltă, comentează AFP.
Alyson Linville nu răspunde la telefon. De cinci, şase ori pe seară telefonul sună în gol. La capătul celălalt al firului, partidele, institutele de sondaje, toţi sunt obsedaţi de aceeaşi întrebare: Alyson va vota cu Obama sau cu Romney?
Această mamă în vârstă de 49 de ani, responsabilă de relaţiile cu părinţii în districtul şcolar local, locuieşte într-un comitat nehotărât, dintr-un stat nehotărât. Leesburg, situat la distanţă de o oră de Washington, în Virginia (est), este o suburbie înstărită, verde şi divizată între democraţi şi republicani în proporţii aproape egale.
Întâlnită la un miting al lui Mitt Romney, Alyson a votat pentru Obama în 2008; ea şi-a decorat peluza cu o pancartă pentru democrat, în urmă cu patru ani. În prezent, ea "regretă că nu ştie ce ar schimba Obama în al doilea mandat".
În urmă cu o săptămână, ea a mers să o asculte pe Michelle Obama. Ea a văzut-o pe Ann Romney, soţia lui Mitt, în septembrie şi pe Barack Obama în august. Patru reuniuni electorale într-o zonă de patru kilometri pătraţi.
Sistemul electoral american determină candidaţii să îşi concentreze campania în aproximativ zece dintre cele 50 de state. Preşedintele este ales de marii electori desemnaţi în bloc de fiecare stat.
Aceasta explică de ce, lăsând deoparte cele aproximativ 40 de state care votează întotdeauna cu democraţii (precum California) sau cu republicanii (ca Texas), candidaţii curtează alegătorii din statele care oscilează de o parte sau de alta, cum sunt în acest an Virginia, Ohio, Florida sau Pennsylvania şi unde sunt c