Multe persoane au falsa impresie că alimentaţia bogată în salate garantează scăderea numărului de kilograme. Medicul specialist explică diferenţele dintre tipurile de preparate din această categorie care, deşi se numesc astfel, nu înseamnă neapărat că nu îngraşă. Multe persoane au falsa impresie că alimentaţia bogată în salate garantează scăderea numărului de kilograme. Medicul specialist explică diferenţele dintre tipurile de preparate din această categorie care, deşi se numesc astfel, nu înseamnă neapărat că nu îngraşă.
Salata este considerată un preparat de bază dacă dorim să pierdem în greutate. Totuşi, câteodată, se poate ca rezultatul să fie tocmai invers, din cauza ingredientelor folosite. Noţiunea de salată poate fi înţeleasă ca planta de salată verde, cu frunze mari şi rotunde, care, cu adaos de sare, oţet (acid citric, lămâie) şi/sau ulei, se serveşte ca aperitiv sau ca garnitură. În acelaşi timp, salata este amestecul din frunze (tăiate după gustul bucătarului) îmbogăţit cu legume (roşii, castraveţi, ceapă, ardei etc.), unele dintre acestea fiind foarte agreate de nutriţionişti, deoarece au un conţinut caloric mic.
O altă recomandare a medicului specialist în nutriţie este ca salata de beouf să fie consumată într-o cantitate de 200-250 g, ca să nu devină un pericol iminent pentru siluetă. Cartoful, care este ingredientul principal, ar putea face parte dintr-o dietă hipocalorică, dar este folosit tot alături de ulei/maioneză. Dezavantajul cartofului este conţinutul nutriţional, însă oul adăugat în salată şi măslinele compensează lipsa acestui atu. O măslină mică are aproximativ 4 calorii, una medie 5, una mare 6, una "extra large", 7-8, una "jumbo", 7, una "colossal", 8-9, iar talia record, "super colossal", 11-12 calorii. Porţia zilnică recomandată este de 7-9 măsline mari negre sau 10 verzi (chiar umplute), acestea însumând aproximativ 45-50 de
