Grecia ar avea nevoie de un credit suplimentar faţă de pachetul de asistenţă financiară convenit cu creditorii internaţionali. Suma vehiculată este de 20 de miliarde de euro. Situaţia ar fi deja cunoscută în zona euro, care tinde să aprobe măsura, afirmă publicaţia economică germană Handelsblatt, citând oficiali de rang înalt din zona euro.

130 de miliarde e prevăzut să primească Atena, pentru a evita incapacitatea de plată. Numai că banii aceştia nu mai sunt suficienţi şi Grecia are nevoie de mai mulţi. Publicaţia germană afirmă că noile credite de până la 20 de miliarde de euro ar urma să fie decise de miniştrii de Finanţe din zona euro la Consiliul EcoFin din 12 noiembrie. În plus, Atena ar urma să primească şi o tăiere a dobânzilor şi o prelungire a termenelor de achitare.

Mai multe ziare europene au relatat şi despre prelungirea termenului limită de atingere a ţintelor bugetare convenite cu creditorii internaţionali, din 2014 până în 2016. La fel ar fi cazul şi cu reformele de pe piaţa muncii şi cu privatizarea companiilor de stat. Ministrul elen de Finanţe anunţase miercuri că ţara sa a primit această amânare. În schimb, Fondul Monetar Internaţional a dezminţit această informaţie. Nici ministrul german de Finanţe nu a putut confirma înţelegerea anunţată la Atena.

Stânga europeană pare dispusă să acorde Greciei o prelungire a termenelor. Socialiştii argumentează că politica dură de austeritate impusă Greciei în schimbul asistenţei financiare ar fi cauza prăbuşirii economiei elene. Aşa că extinderea perioadei de reformare ar fi necesară.

În altă ordine de idei, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi-a apărat planul de achiziţie de titluri de stat prin instituţia sa ca modalitate de asistenţă acordată statelor europene în dificultate. El a avut o întrevedere cu parlamentari germani, pentru a se asigura că Republica Fe