Credeti ca oamenii trecuti prin geruri naprasnice, luciri groaznice de comete si cutremure nemaipomenite vor fi invatat ceva de pe urma intamplarilor exemplare in a arata ca natura e mai mare si mai tare decat cultura? Un cititor pasionat de marginalii pretuieste lucrarile muncite, in care insemnarile, notele, glosele si comentariile culese de pe mii de pagini de manuscrise si carti vechi creeaza un caleidoscop al trecutului. „Fasiile" desprinse din urzeala vie a spatiului-timp si prinse in tesatura cuvintelor dau seama nu doar despre lumea de odinioara, cu micile si marile ei intamplari, ci si despre modul in care faptele au fost la un moment dat simtite, traite si transmise. Adunate laolalta, maruntele „bucati" de lume contureaza un tablou miscator prins in rama schimbatoare a vremii. Privirilor discrete prin ferestrele minuscule ale insemnarilor din trecut li se dezvaluie ca luna octombrie apare in insemnari nu doar ca timp al unor mari sarbatori, ziua „Preapodobnei Paraschive" si cea a sfantului mare mucenic Dimitrie, ci si ca vreme de infricosate intamplari, boli cumplite, nenorociri si catastrofe. Un inventar, fie si sumar, al principalelor tipuri de evenimente consemnate in lunile octombrie ale leaturilor demult incheiate nu poate ignora inceputurile si sfarsiturile de domnii, confruntarile armate, fenomenele meteorologice si astronomice neobisnuite, epidemiile, incendiile si cutremurele de pamant. Neavand nici timp, nici spatiu pentru a scrie cate ceva despre fiecare tip, ma opresc, ca tot omul cuantic al zilelor noastre, la ceea ma intereseaza, cu mentiunea ca mai toate citatele din textul de fata au fost preluate din volumul lui Ilie Corfus, Insemnari de demult (Editura Junimea, 1975). Starea vremii. Insemnarile de dinainte de 1870 abunda in detalii literalmente senzationale despre starea vremii. Mica Epoca Glaciara, care, dupa unii, a infrigurat Europa int