Cînd nu ţine cu orice preţ să fie lider de partid, Dan Diaconescu poate fi şarmant. Surprinzi imediat umorul şi, mai ales, acuitatea observaţiei, notă indispensabilă a talentului de gazetar. Sursa: EVZ

Împreună cu Dan Diaconescu, profitînd că uitase pentru un timp să fie politician, m-am amuzat într-una din seri, pe B1 TV, la ştirea că Oltchimul a repornit secţia Electroliză cu membrană. Comunicatul dat publicităţii s-a dat de ceasul morţii să precizeze nu numai ziua şi ora, dar şi minutele -luni, 21 octombrie 2012, 12,20 gazde ale acestui moment, amintindu-ne de textele consacrate în Scînteia anilor ’50 momentelor de tip napoleonian, cînd la Reşiţa se slobozea o nouă şarjă în cinstea zilei de 23 august, zisă pentru un timp şi a Eliberării de sub jugul fascist. Pe drept cuvînt, Dan Diaconescu, întors la ipostaza care-l prinde cel mai bine – cea de gazetar –, se întreba de ce a mai fost nevoie de închiderea Combinatului la finele lui august 2012, dacă acum se reporneşte atît de uşor.

În zestrea financiară a Combinatului nu s-a schimbat nimic între timp.

E tot falimentar, şi, dacă, limba română mi-ar permite, aş spune că e şi mai falimentar ca la finele lui august. S-a spus la vremea respectivă că închiderea îşi are cauza în absenţa banilor. Între timp, banii n-au venit în conturile întreprinderii.

Cum de acum poate fi repornit, deşi, la fel ca în august, nu sînt bani nici măcar pentru întrdeschiderea porţii principale.

La o privire mai atentă se descoperă – şi asta ne-a amuzat pe toţi cei din studio – că aşa-zisa repornire nu- i altceva decît punerea în funcţiune a unei secţii care produce materie primă pentru eternitate şi nu pentru celelalte Secţii, programate – se zice – să-şi înceapă activitatea undeva, în viitorul ceţos al celei de-a doua jumătăţi a lui noiembrie.

S-o recunoaştem!

Imaginea unei Secţii care produce leşie de sod