Din cînd în cînd, în ştirile urmărite la televizor, citite pe net sau în paginile ziarelor se percepe cîte o notă stridentă: a apărut o nouă nepotrivire sau lărgire de sens, care îi poate produce ascultătorului sau cititorului un anume sentiment de nesiguranţă (se spune sau nu se spune aşa?). Schimbările semantice ridică, în lingvistica prescriptivă, probleme intelectuale şi morale: cititorul supărat şi cu convingeri ferme deschide dicţionarul (cel mai adesea, cu un click) şi constată nepotrivirea definiţiei cu uzul care i-a atras atenţia; specialistul (mai ales dacă, din spirit critic şi dubiu ştiinţific, nu are mare încredere în dicţionare) ştie însă că dinamica sensurilor e mai rapidă decît cea a structurilor gramaticale şi decît fixarea lexicografică şi se întreabă dacă nu cumva noua modificare semantică este, totuşi, acceptabilă.

DE ACELASI AUTOR Aroganţă Dezastre şi provocări Românii au talent Gen. Sau ceva de genul... Mi se par iritante, o spun de la început, folosirile actuale ale verbului a aprofunda în contexte în care s-ar potrivi perfect a adînci – „Lipsa de investiţii aprofundează criza“ (observator.ro); „Criza economică aprofundează sărăcia“ (viitorul.org) –, mai ales în formă reflexivă: „în UE criza se aprofundează“ (publika.md). În unele cazuri, nu s-ar potrivi nici măcar a (se) adînci, pentru a descrie amplificarea unei relaţii fiind preferabile alte verbe, de exemplu, a (se) întări, a (se) extinde etc.: „SAS şi CIA aprofundează cooperarea“ (traveltechnews.ro); „Liderul PES: referendumul va aprofunda legitimitatea democraţiei româneşti“ (dcnews.ro); „Cooperarea în domeniul energetic între Rusia şi România va continua şi se va aprofunda“ (ziarulfaclia.ro). Desigur, toate citatele de mai sus sînt perfect transparente: orice vorbitor face cu uşurinţă legătura între a aprofunda şi profund, înţelegînd despre ce e vorba în text. Singura problemă