Reprezentanta Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, s-a declarat, joi, preocupată de legea votată marţi de Partlamentul rus, potrivit căreia definiţia "înaltei trădări” a fost extinsă, în mod destul de neclar.

Sens larg

Potrivit noii legi, înalta trădare nu mai constă doar în transmiterea de informaţii secrete unor guverne străine, ci şi furnizarea de consultaţii sau ajutor financiar unor organizaţii internaţionale, în cazul în care acestea sunt implicate în "activităţi îndreptate împotriva securităţii Rusiei”.

Votul din Parlamentul rus este considerat o manevră despre care criticii susţin că presupune că orice cetăţean rus care a avut contacte cu un străin ar putea fi acuzat de încercarea de a submina statul, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Modificările propuse, care trebuie aprobate de Camera Superioară a Parlamentului şi de preşedintele Vladimir Putin, înainte de a deveni lege, redefinesc termenul de înaltă trădare, incluzând în el şi "acordarea de asistenţă financiară, tehnică sau consultanţă de altă natură" celor care doresc să prejudicieze securitatea Rusiei, inclusiv "sistemul său constituţional, suveranitatea şi integritatea teritorială şi de stat".

Omul şi schimbările

Votarea modificărilor vine după revenirea lui Putin la Preşedinţia rusă în luna mai, revenire ce a fost întâmpinată de cele mai mari proteste anti-Putin din timpul regimului său de 12 ani. Începând din luna mai, Kremlinul a împins o serie de legi prin Parlament, pe care politicienii şi activiştii din opoziţie le-au descris ca pe o represiune dură a disidenţei.

Camera inferioară a Parlamentului, sau Duma, a votat cu 375 la 2 pentru extinderea definiţiei infracţiunilor de înaltă trădare şi spionaj şi pentru introducerea unei pedepse cu închisoarea de până la opt ani pentru obţinerea ilegală de info