Infecţia cu VHC Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), sub egida comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a organizat miercuri, 10 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, o dezbatere cu tema: „Hepatita C – o problemă de sănătate publică în România“. Un studiu efectuat pe cca 2.000 de persoane cu vârsta până la 82 de ani, din medii de activitate diferite, a demonstrat că rata cea mai mare de îmbolnăvire se înregistrează la personalul medical şi la orfani, iar cel mai puţin afectaţi ar fi copiii până în 16 ani şi femeile însărcinate. Cele mai multe cazuri de infecţie au fost depistate în Transilvania, urmată de Muntenia, Moldova şi Banat. Un alt studiu, efectuat în urmă cu câţiva ani în Transilvania, Muntenia şi Moldova, pe aproximativ 16.000 de subiecţi, a fost prezentat, la vremea respectivă, şi în „Viaţa medicală“. Rezultatele de atunci au relevat în Muntenia o prevalenţă de 3,35% a infecţiei cu virus hepatitic C, 4,25% în Moldova, iar în Transilvania şi Banat 2,63%. Media naţională a fost de 3,23%, cu o rată a îmbolnăvirilor mai mare în mediul rural. În prezent, în ţara noastră, riscul infecţiei cu VHC este mai scăzut la bărbaţi decât la femei. Acest lucru poate fi explicat prin avorturile ilegale efectuate în perioada comunistă. Din punct de vedere etnic, cele mai afectate grupuri sunt turco-tătarii şi romii. Nivelul de educaţie este un factor protector faţă de infecţia cu VHC: cei fără studii sau doar cu studii elementare sunt mai predispuşi la contractarea infecţiei, în comparaţie cu cei cu studii liceale, postliceale sau universitare. Desigur, sunt mult mai predispuşi la infecţia cu VHC cei care au avut cazuri de infecţie în familie, cei care folosesc droguri injectabile, cei care au suferit transfuzii de sânge, intervenţii chirurgicale sau