La Luxemburg se reunesc joi miniştrii de Interne ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta, printre altele, despre numărul mare de cereri de azil, nefundamentate, depuse de cetăţeni din câteva ţări balcanice.

Şase ţări membre ale Uniunii Europene (Franţa, Germania, Belgia, Austria, Olanda şi Luxemburg) au cerut să fie examinată posibilitatea de reintroducere a vizei pentru vizitatorii din Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Albania şi Macedonia. Motivul ţine de multiplicarea cererilor de azil, ceea ce provoacă dificultăţi administrative serioase.

În luna septembrie, în Germania, de exemplu, au depus cereri de azil 1.200 de sârbi şi 1.040 de macedoneni. Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cererile de azil provenind din Serbia şi din Kosovo s-au ridicat la 29.600 în anul 2010 şi la 21.200 în anul 2011.

Cotidianul Le Monde îl citează pe prim-ministrul sârb, spunând că aceşti candidaţi la azil având paşaport sârbesc sunt de fapt romi şi albanezi. Serbia este îngrijorată la ideea că Uniunea Europeană ar putea reintroduce viza pentru cetăţenii ei, mai ales în condiţiile în care şomajul este de 26%.

În contextul acestui dosar delicat, Comisia Europeană riscă să intre în conflict cu ţările care se plâng de un prea mare flux de candidaţi la azil. În principiu, Comisia Europeană nu vrea să repună în cauză Spaţiul Schengen. În mod normal, cetăţenii europeni care circulă în acest spaţiu ar trebui să dea dovadă de un anumit grad de responsabilitate, spune Bruxelles-ul.

Problema fluxurilor migratoate este amplificată însă şi de faptul că la porţile Europei bat acum mulţi sirieni. Turcia, care are deja pe teritoriul ei o sută de mii de refugiaţi sirieni, ar dori ca Uniunea Europeană să găzduiească şi ea o parte dintre aceşti oameni şi închide ochii când aceşti refugiaţi pot trece cla