Contribuie anual la bugetul consolidat al statului cu sume de miliarde de lei vechi. Este vorba de unităţile miniere din CE Oltenia care trimestrial virează la buget un procent de 4% din valoarea cărbunelui exploatat, drept taxă de redevenţă. Sutele de miliarde de lei ajung în conturile statului, însă, Gorjul nu primeşte nimic în schimbul pământului răscolit.

Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Mihail Greblă, a încercat să iniţieze o Lege a Minelor în care 50% din taxa de redevenţă să se reîntoarcă la comunităţile locale afectate de lucrările miniere de excavare însă nu a reuşit să convingă toţi colegii din Parlament de importanţa acestui proiect de lege. Acesta este motivul pentru care senatorul social-democrat speră ca în 2013, acest lucru să devină realizabil. Cum pentru fiecare tonă de cărbune exploatat se plăteşte o taxă la stat, acest lucru nu înseamnă decât că lunar sume importante de bani pleacă de la CE Oltenia către bugetul consolidat. În prezent, conform unor surse taxa de redevenţă se plăteşte într-un procent de 4% din cantitatea cărbunelui exploatat. Luat per ansamblu, dacă la rezervele de cărbune exploatate s-ar adăuga cele de petrol şi gaze naturale, oricine îşi poate da seama de sumele mari pe care Gorjul le achită lunar. Conform unor surse, pe trimestrul III al anului 2012, unităţile miniere din CE Oltenia au plătit o taxă de redevenţă ce se cifrează la valoarea de 17,4 milioane lei, respectiv 174 miliarde lei vechi. Lunar, Divizia Minieră exploatează o cantitate de 2,5 milioane tone cărbune. Specialiştii din CE Oltenia susţin că ar fi un ajutor extrem de mare pentru localităţile afectate de lucrările miniere ca o parte din taxa de redevenţă să se reîntoarcă la primăriile în cauză. De altfel, senatorul Toni Mihail Greblă a pledat pentru reîntoarcerea a 50% din sumele date la stat, condiţia fiind aceea ca banii să aibă exclusiv de