Închiderea anumitor segmente de activitate, scumpirea creditelor de investiții, fuziunile și retragerile de pe anumite piețe sunt doar câteva consecințe ale noului model de business adoptat de băncile comerciale

Până nu demult, tendința generală de dezvoltare a unei companii, bancă sau din alt domeniu, era de expansiune, de externalizare a unor servicii, de constituire a unei structuri de grup de firme. La trei ani și jumătate de la izbucnirea crizei economice, perspectiva s-a schimbat radical. Totul merge spre contracție, eficientizare și reducere la maximum a costurilor de operare.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a cerut băncilor europene să ajungă la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 (un indicator al solvabilităţii unei bănci) de 9%. Noile cerințe de capital au condus la regândirea modelului de business.

În trei ani, numărul angajaților din sistemul bancar românesc a scăzut cu 9.000. Restructurarea se dovedește însă insuficientă. Nevoile de capital împing băncile comerciale spre măsuri mai radicale.

Miza băncilor este reducerea costurilor

Apariția crizei financiare a determinat investitorii din întreaga lume să își regândească plasamentele. De aceea cele mai îndrăgite instrumente acum sunt depozitele bancare și titlurile de stat. SPV-urile (Special Purpose Vehicles) și diviziile independente de brokeraj ale băncilor au devenit neprofitabile. Tocmai de aceea, majoritatea băncilor au optat pentru internalizarea acestor activităţi, preferând să joace direct pe piața de capital doar pentru a oferi clienților un serviciu suplimentar. Celebră în acest sens este decizia Unicredit Țiriac de a internaliza serviciile CAIB Securites, divizia de brokeraj a băncii. ING Bank a luat chiar o decizie mai radicală: nu mai oferă deloc aceste servicii decât în Benelux și Polonia. La ora actuală, doar Banca Transilvania și Carpa