Ideea monarhică adusă în discuție de lideri liberali.
Fostul suveran al României, regele Mihai, împlinește astăzi 91 de ani. Aniversarea ultimului șef de stat în viață din vremea celui de-al doilea război mondial vine pe fondul relansării în unele cercuri politice românești a ideii monarhice. Relatează de la București Sabina Fati.
Aniversarile din ultimii ani l-au adus pe Regele Mihai in prim-planul vietii publice românesti, iar accentuarea crizei politice a repus pe tapet tema monarhiei constitutionale. Acest subiect a aparut si disparut de pe firmamentul politicii autohtone in ultimii 22 de ani de mai multe ori.
Fostul premier liberal, Calin Popescu Tariceanu, care a sprijinit inclusiv material Casa Regala, a spus zilele trecute ca la revizuirea Constitutiei de anul viitor ar opta pentru reintroducerea monarhiei.
Subiectul a fost intens dezbatut imediat dupa caderea comunismului, la inceputul anilor 1990, cind Regele Mihai avea 70 de ani. Astazi fostul monarh a implinit 91 si este greu de crezut ca va mai reveni vreodata pe tron, chiar daca o parte a importanta a intelectualitatii ar prefera solutia monarhica.
Acum 20 de ani, cind in România puterea fusese acaparata de asa-numitii reformisti ai epocii comuniste, s-a nascut de fapt mitul monarhic. Prin comparatie cu presedintele de atunci Ion Iliescu, fost membru in Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Regele Mihai era exponentul valorilor democratice si libertatii, reprezenta garantia unui viitor alaturi de vechile democratii si punerea la adapost a tarii fata de pericolul care ar fi putut veni dinspre Est.
Mitul monarhic nu avea, totusi, putere de persuasiune asupra maselor educate in spiritul egalitarismului vreme de 50 de ani, iar simpatizantii Regelui Mihai nu au depasit pina de curind numarul elitei intelectuale de dreapta. Anul trec
