Băncile austriece controlează circa 40% din sistemul bancar local, subsidiarele acestora având sub administrare active de aproape 33 mld. euro la jumătatea acestui an. Nu mai puţin de patru dintre primii zece jucători din sistem - BCR, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac şi Volksbank - primesc directive de la Viena, iar România este a doua mare piaţă din lume pentru băncile austriece.
Austria este urmată în clasamentul privind expunerile locale de Grecia (cu 13% din activele totale) şi la mare distanţă de Franţa şi Olanda. Interesul bancherilor de la Viena faţă de ceea ce se întâmplă la Bucureşti este foarte mare, având în vedere că expunerea lor pe piaţa locală echivalează cu 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al Austriei.
Greutatea expunerii băncilor dintr-o ţară faţă de economii străine a capătat mult mai multă greutate în contextul turbulenţelor financiare din Europa ultimilor ani, interconectarea prin fluxuri de bani antrenând riscuri reciproce. Datele publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) arată că grupurile financiare austriece şi-au menţinut expunerea pe România în primele şase luni din acest an la circa 29 mld. euro.
Dependenţa pieţei locale de băncile austriece a fost cauza unui episod tensionat la începutul anului, când banca centrală a Austriei a anunţat un set de măsuri de restricţionare a poziţiei băncilor austriece în regiunea Europei Centrale şi de Est. Măsurile vizau frânarea creditării în funcţie de atragerea de finanţări la nivel local, în condiţiile în care subsidiarele locale ale băncilor austriece s-au bazat multă vreme pe finanţarea atrasă de la băncile-mamă.
Austriecii deţin cea mai mare bancă locală după activele deţinute - BCR, pentru care au plătit în 2006 un preţ record de 3,75 mld. euro. Erste a achiziţionat atunci 62% din BCR, iar anul acesta şi-a majorat participaţia la 92%, ceea ce reflectă i
