Între China şi Taiwan

Opera lui îşi află rădăcinile în legendele auzite în copilărie. În mod evident, se poate vorbi de realism fantastic, însă acest epitet nu îl cuprinde pe deplin”, a spus secretarul permanent al Academiei Suedeze, Peter Englund, la decernarea Premiului, adăugând: „Stilul său nu provine de la García Márquez, ci este înnăscut. În lumea cărţilor sale, supranaturalul şi realitatea merg împreuna, iar el descrie această lume prin cel mai original mod de a povesti.”

Howard Goldblatt, traducătorul mai multor cărţi ale lui Mo Yan, intervievat de Zhongguo Ribao (China Daily), i-a comparat opera cu cea a lui Dickens: „Finalitatea operelor lor este extrem de vastă, iar stilul este superb, plin de fantezie, cu un puternic simţ moral”. Despre romanul satiric al lui Mo Yan, The Republic of Wine (Ţara vinului, n.n.) Goldblatt crede „că este romanul chinezesc cu cea mai inovativă tehnică şi totodată cel mai complex din cele pe care le-am citit eu”, în vreme ce Life and Death are Wearing me Out (Viaţa şi moartea mă ostenesc, n.n.) este „o alegorie fabuloasă”. Vorbind despre Sandalwood Death (Moartea arborelui de santal, n.n.), Goldblatt confirmă părerea lui Mo Yan însuşi: ceea ce dă frumuseţe acestei opere este ritmul său muzical.

În conferinţele de presă susţinute după premiere, Mo Yan declară: „Am fost surprins, pentru că Premiul Nobel mi se părea un lucru extrem de îndepărtat de mine.” Întrebat ce înseamnă pentru el personal acest premiu, Mo Yan a răspuns râzând: „Pentru mine personal înseamnă că în această perioadă trebuie să vorbesc cu dumneavoastră.” Vorbind cu reporterii la un hotel din oraşul său natal, Gaomi, din provincia estică Shandong, Mo Yan a spus: „M-a luat total pe nepregătite câştigarea acestui premiu, deoarece nu mă simt cel mai bun dintre scriitorii chinezi. Sunt mulţi scriitori buni, iar poziţia mea nu e chiar atât d