Colaborarea controversată între investitorul privat şi şeful municipalităţii din Iaşi, decretată ilegală de trei instanţe de judecată, a atins un nou apogeu. Primăria a propus construirea unui pasaj subteran care să faciliteze accesul clienţilor spre complexul comercial ridicat în spatele Palatului Culturii.
Potrivit proiectul de hotărâre de Consiliu Local, care urmează să fie votat în cursul lunii noiembrie, primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, a venit cu iniţiativa construirii unui pasaj subteran pietonal din faţa Palatului Culturii şi până pe bulevardul Ştefan cel Mare, în apropierea sediului Primăriei Iaşi.
Construcţia ar urma să se întindă pe o distanţă de aproximativ 200 de metri, iar Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care va fi elaborat pentru acest proiect presupune amenajarea unei suprafeţe de aproximativ 175.000 de metri pătraţi.
Suprafaţa cuprinde şi o altă trecere subterană, care ar urma să fie construită în cadrul aceluiaşi proiect, la câteva sute de metri distanţă înspre zona Podu Roş, pe sub strada Palat.
PUZ-ul va cuprinde "perimetrul delimitat de bulevardul Anastasie Panu, strada Palat, strada Sfântul Constantin, strada Sfântul Lazăr, întocmit în vederea amenajării Dala urbană, punere în valoare vestigii arheologice-grădina publică şi vecinătăţi-zona centru sud a Municipiului Iaşi", se arată în proiectul de hotărâre publicat pe site-ul Primăriei Iaşi.
Pământul din zona vizată se află în proprietatea Primăriei Iaşi şi a unei firme de consultanţă, SC One Line Concept&Consulting SRL, iar finanţarea ar urma să fie asigurată de Primăria Iaşi.
Scopul teoretic al pasajului ar fi acela de a pune în valoare vestigiile istorice descoperite în timpul săpăturilor pentru construirea ansamblului Palas. "Scopul PUZ-ului este să declarăm că acolo sunt spaţii protejate şi că nu se mai poate construi nimic", a declarat Sebastian