România va trece, duminică, la ora oficialã de iarnã, ora Europei Orientale.
Ceasurile se dau înapoi, ora 4:00 devenind ora 3:00.
Aşadar, în ultima duminicã din luna octombrie se încheie orarul de varã care debuteazã în ultima duminicã a lunii martie şi se revine la Timpul Legal Român, când diferenţa faţã de timpul universal (GMT) este din nou de douã ore.
Schimbarea nu este simultanã în toate ţãrile unde are loc, din cauza diferenţei de fus orar.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele aratã pentru fiecare punct de pe Pãmânt acelaşi minut şi aceeaşi secundã, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul cã, la fiecare 15 grade longitudine, apare o orã în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv, cãtre est.
Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului zero, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
Odatã cu încetarea folosirii orei de varã, 70 de ţãri din Europa şi Statele Unite ale Americii dau ceasurile cu o orã înapoi. Trei ţãri din UE (Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia) vor reveni la ora GMT, în timp ce Spania, Austria, Belgia, Republica Cehã, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1.
La rândul lor, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor fixa ceasurile la ora GMT+2.
Prin introducerea orei de varã s-a urmãrit sã se beneficieze cât mai mult de lumina naturalã a Soarelui şi să se reducă folosirea luminii artificiale.
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, aceastã metodã, dar a fost aplicatã, pentru prima datã, în timpul Primului Rãzboi Mondial, în 1916, de câteva ţãri din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de varã