Stimate Domnule Prof. Dr. Andrei Marga, Textul de mai jos vi l-am trimis prin fax, în data de 25 septembrie 2012 – conform recipisei de confirmare a primirii nr. 823106/ A/000834. Am fost şi în continuare sînt convinsă că nu doriţi să produceţi un prejudiciu de imagine nici instituţiei pe care o conduceţi, nici imaginii ţării, nici promovării culturii româneşti în străinătate, drept urmare, veţi finaliza numirile la conducerile ICR din străinătate strict pe baza unor concursuri profesionale. Deocamdată nu există nici un semn în acest sens – ca atare, bănuiesc că modesta mea epistolă (cît şi a altor intelectuali români care sînt îngrijoraţi de situaţia actuală a culturii din România) s-a „pierdut“ în eter. Drept urmare, fac apel la paginile prestigioasei reviste Observator cultural (pe care sînt sigură că o citiţi şi o apreciaţi ca atare, ca de altfel toţi cititorii dornici să fie respectate regulile de bază ale democraţiei) şi vă trimit în felul ăsta textul scrisorii mele. Cu deosebit respect, A.P. În atenţia Domniei Sale Prof. Dr. Andrei Marga Stimate Domnule Preşedinte, Vă supun atenţiei un punct de vedere care v-ar putea edifica în legătură cu o alegere recentă şi ar putea scuti ICR, precum şi imaginea României, de o nemeritată pată. Numele meu este Anamaria Pop, am dublă cetăţenie (română şi maghiară), sînt ziaristă, scriitoare-traducătoare, am tradus 40 de volume din literatura maghiară, sînt traducătoarea exclusivă în limba română a lui Árpád Göncz, Péter Esterházy, Péter Nádas, Sándor Márai s.a.m.d. De-a lungul anilor am fost distinsă, printre altele, de două ori cu Premiul Academiei din Ungaria, cu Premiul PEN Club din Ungaria, cu Premiul USR din România, respectiv cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru traducere din literatura universală. Fragmente din CV-ul meu puteţi consulta pe siteul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor