Criza a afectat puternic fotbalul românesc. Înainte de 2008, momentul începerii perioadei de recesiune, numărul fotbaliştilor neplătiţi era de patru ori mai mic
În iarna trecută, FIFPro, sindicatul mondial al fotbaliştilor, prezenta în faţa FIFA şi UEFA un raport complet despre neregulile din fotbalul est-european.
"Black-book Eastern Europe" explica, printre altele, legătura strânsă care se formează cu foarte mare uşurinţă între aranjorii de meciuri pentru pariuri şi jucătorii neplătiţi. Conform FIFPro, 55 la sută dintre fotbaliştii care nu şi-au primit salariile la timp au fost contactaţi pentru a truca meciuri. Iar în România, indiferent de eşalon, banii vin foarte rar atunci când trebuie şi, în consecinţă, partidele suspecte apar etapă de etapă.
La noi, la aproape fiecare 24 de ore un fotbalist din primele trei eşaloane depune memoriu la FRF sau LPF din cauza salariilor restante. "Iar situaţia este mult mai gravă. Gândiţi-vă că noi reprezentăm doar 75 la sută dintre jucători în relaţia cu FRF şi 50 la sută în relaţia cu LPF. Unii îşi angajează direct avocaţi şi nu ne solicită ajutorul", spun membrii AFAN, organismul reprezentat al fotbaliştilor amatori şi non-amatori din România. Până acum, în cele nouă luni trecute din acest an, 255 de memorii au ajuns pe masa AFAN. "S-au înmulţit în perioada asta de criză" , spun oficialii forului. Lucru adevărat, din moment ce între 2006 şi 2008 au fost doar 150 de cereri ale jucătorilor neplătiţi. Primul an în care situaţia delicată din punct de vedere financiar s-a simţit şi în fotbalul românesc a fost 2009, atunci când numărul memoriilor a fost egal cu cel din precedenţii doi ani.
În acest an, 66 de echipe din primele trei divizii au litigii din cauza neplăţii salariilor. De la sau la FC Ştefăneşti, formaţiile care au sau au avut conflicte de muncă cu fotbaliştii însumea
