Aţi privit vreodată în oglinda timpului? Cu siguranţă fiecare dintre noi s-a bucurat să descopere poveşti din secolele trecute, căutând, cu luare-aminte, spre lumea de ieri, spre viaţa străbunilor noştri, spre obiceiurile şi portul lor… Când lumea satului nu ne mai este la îndemână, când nu mai avem aproape nici o ladă de zestre în care să găsim fotografii îngălbenite de vreme, cu însemnări pe verso, ţesături cu alesătură şi nici bunici care să ne spună poveştile lor, ne oprim pe uliţele muzeelor satelor şi uitând de vacarmul oraşului, descoperim cotloane neştiute ale epocilor apuse. Un astfel de univers tainic îl regăsim de doi ani la Braşov, la Muzeul Civilizaţiei Urbane. Este găzduit de o clădire monument istoric din Piaţa Sfatului, restaurată, reprezentativă pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între secolele XVI-XIX. De altfel, este vorba despre un proiect-pilot în România, inedit prin construcţia expunerii muzeale, un adevărat discurs despre societatea urban, cu reprezentăi dominante pentru secolul al XVII-lea, al XVIII-lea, al XIX-lea şi secolul XX.

Totul a fost gândit ca la carte, fiecare perioadă istorică fiind atent definită iar povestea conturată pas cu pas, de la subsolul clădirii până la mansardă. S-a pus accent pe contextul geografic al Braşovului, care a dezvoltat legături comerciale şi economice cu Orientul şi Occidentul, în decurs de patru secole. "Influenţa Vienei şi a marilor oraşe europene în secolul al XIX-lea emancipează Braşovul, care preia stilul şi moda timpului, schimbând  mentalităţi şi atitudini în ceea ce priveşte locuirea, îmbrăcămintea, meseriile artistice, percepţia familiei, a comunităţii urbane, chiar  memorizarea acestei societăţi prin fotografie”, spune doamna dr. Ligia Fulga, director al Muzeului de Etnografie din Braşov, care coordonează şi activitatea Muzeului Civilizaţiei