La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frceventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina “Religie”. Acest lucru este prevăzut în art. 18 alin (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Surprinzător sau nu, acest lucru nu pare să îi deranjeze prea mult pe cei care fac parte din sistemul de învăţământ. Dar nu şi restul…
Majorul, libertate de decizie
“Aceste aspecte marchează începutul fiecărui an şcolar, respectându-se astfel, principiile egalităţii de şanse şi accesul la educaţie pentru toţi copiii din România, fără discriminare privind etnia, religia şi apartenenţa socială”, se prevede în Legea educaţiei. Elevul minor, poate, cu acordul părinţilor să opteze pentru a nu urma această disciplină, printr-o silicitare scrisă a părintelui, adresată conducerii şcolii. Elevul major are libertate de decizie şi redactează singul acest document. “Acest lucru s-a făcut deoarece este vorba de drepturile omului şi pentru ca religia să nu afecteze acele drepturi. Pe om nu trebuie să îl loveşti în libertatea lui. Dacă e bine sau nu, s-ar putea să vedem mai târziu”, a declarat Gheorghe Man, inspector şcolar pentru religie.
„Părinţii hotărăsc”
Dacă în cazul elevilor de gimnaziu decizia de a ocoli această disciplină aparţine părinţilor sau îi implică pe aceştia din motive preponderent relogioase, la ciclul liceal, elevul major ia această hotărâre, de multe ori, dintr-o simplă comoditate. “Noi, în clasele de gimnaziu, avem poate cinci elevi care îşi încheie situaţia fără media la religie. Părinţii hotărăsc. Ei spun că sunt de acestă părere iar elevii nu participă la oră. Nu ştiu dacă acest fapt reflectă în totalitate voinţa părinţilor sau voinţa elevilor. Nici nu ştiu dacă ar trebui să aibă un caracter oligatoriu, în măsura în
